Istorie

UNIUNEA EUROPEANĂ DE GIMNASTICĂ (UEG)

ueg
Pe plan european apariția unui for continental este consemnată abia în 1982, deși gimnastica își are sorgintea tocmai în această parte a lumii, iar la începuturi, FIG s-a numit Biroul Federațiilor Europene de Gimnastică sau chiar Federația Europeană de Gimnastică. Data înființării Uniunii Europene este de fapt în anul 1978, la Luxemburg, sub denumirea de ”Comunitatea de interese a federațiilor din vest”, aceasta ca o replică la ”Comunitatea Țărilor socialiste din est”, care organiza competiția ”Prietenia”, și se organizează un Campionat European de juniori la Milano. Inițiatorul Comunității din vest și, apoi, președinte al UEG a fost Pierre Chabloz (Elveția).

Conform datelor statistice ale Uniunii Europene de Gimnastică (UEG), aceasta reunește 50 de Federații Naționale, fiind garantul intereselor gimnasticii continentale, cu mai mult de 10 000 000 de practicanți, în cadrul unei largi palete, de la gimnastica de înaltă performanță, cu patru discipline olimpice și trei neolimpice, până la gimnastica pentru toți, accesibilă tuturor vârstelor. De asemenea, UEG dispune și de un calendar competițional, cu importante manifestări atât în plan internațional, cât și național.

Principalele etape în dezvoltarea Uniunii Europene de Gimnastică relevă drumul parcurs, ascendent, al acestei discipline, din punct de vedere organizatoric, la nivelul „Bătrânului Continent”:

  • 1955. Au loc la Frankfurt, în organizarea FIG, primele Campionate Europene de Gimnastică artistică (masculin), sub denumirea de ”Cupa Europei” sau ”Cupa Mondială”.
  • 1957. Sala Floreasca din București este gazda celei dintâi ediții a Campionatelor Europene feminine, până în 1965 sub numele de ”Cupa Europei”.
  • 1977. Cu ocazia Congresului FIG de la Roma, câteva delegații europene s-au reunit pentru a examina și realiza o colaborare activă, luându-se decizia de a se crea o „Comunitate de interese a federațiilor de gimnastică din Europa de Vest”.
  • 1978. Au loc, la Madrid, în organizarea FIG, primele Campionate Europene de gimnastică ritmică. De asemenea, au loc și cele dintâi Campionate Europene pentru juniori, la Milano (Italia).
  • 1979. Președintele „Comunității” obține, în timpul Congresului FIG de la Fort Worth (SUA), crearea unei Comisii Tehnice pentru gimnastică generală, neincluzând și partea competițională, primul președinte fiind numit Nicolae Vieru.
  • 1982. Se ia decizia creării unui Grup continental european. Toate Federațiile Naționale din Europa au primit invitația de a face parte din acest Grup. În zilele de 27 și 28 martie, la Luxemburg, se reunesc reprezentanții a 15 țări: Belgia, Danemarca, Franța, M. Britanie, Olanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Portugalia, R.F. Germania, San Marino, Suedia, Elveția și Turcia. La 6 și 7 iulie, la Zurich, are loc alegerea primelor Autorități ale Uniunii Europene de Gimnastică, o delegație a UEG fiind primită, la Zagreb, de către Comitetul Executiv al FIG, în vederea recunoașterii oficiale. Au fost aleși: președinte – Pierre Chabloz (Elveția), viceprețedinți – Bruno Grandi (Italia), Roger Schleimer (Luxemburg), secretar general – Paul Frei (Elveția), membri – Jeanne Baume (Franța), Tom C. Daey Ouwens (Olanda), Manuel Robalo Gouveia (Portugalia), Angel Gomez (Spania)
  • 1983. Are loc, la Varna, Congresul UEG, prilej cu care sunt admise Liechtenstein și Cehoslovacia.
  • 1984. La 21 iulie, la Los Angeles, Uniunea Europeană de Gimnastică este recunoscută oficial de către Federația Internațională. Congres UEG la Rimini (Italia), cu noi admiteri: Austria, Finlanda și Ungaria.
  • 1985. Congresul UEG se desfășoară la Budapesta. Sunt acceptate în calitate de ”observatori”, federațiile din R.D. Germană, Bulgaria, Polonia și România. FIG autorizează, pentru prima oară, UEG să organizeze Campionatul European din 1986 sub directa sa autoritate.
  • 1986. Congres la Karlsruhe. Sunt admise Polonia, Cipru, Grecia, Irlanda, Islanda și URSS. Sunt organizate primele campionate continentale pentru juniori sub egida UEG, la gimnastică artistică masculin și feminin (Karlsruhe) și gimnastică ritmică (Florența). Este organizat un stagiu de pregătire pentru juniori la gimnastică artistică. Se semnează primul contract între UEG și Uniunea Europeană de Radio-Televiziune (UER), la Geneva, iar la Praga parteneriatul între UEG și Organizația Internațională de Radio-Televiziune (OIRT). Președintele UEG este invitat la reuniunile Comitetului Executiv al FIG, cu vot consultativ.
  • 1987. Congres la Madrid, fiind admise România și Iugoslavia, numărul federațiilor afiliate ridicându-se la 30. Are loc primul Campionat European al gimnasticii artistice la nivelul seniorilor (Moscova, 21 – 24 mai) sub egida UEG. Este și prima ediție când întrecerile masculine și feminine au loc în același loc și în același interval de timp.
  • 1988. UEG își instalează Secretariatul la Lausanne. Are loc prima Cupă a Europei la gimnastică artistică (masculin și feminin), cu finala la Florența.
  • 1989. Congres UEG la Viena. Sunt admise Andora, Monaco. Ca urmare a modificărilor la Statut este admis Israelul. Se constituie primele trei Comitete Tehnice (artistică feminin, artistică masculin și ritmică). Au loc primele Campionate Europene de juniori la gimnastică artistică pe echipe, finala fiind la Nantes.
  • 1990. Se realizează unificarea celor două Germanii, federația recunoscută fiind Deutscher Turnerbund (DTB). Se petrece disoluția URSS. UEG are 32 de federații membre.
  • 1992. Congres la Veneția. Numărul Federațiilor Naționale este în creștere, ca urmare a admiterii țărilor ex-sovietice: Belarus, Estonia, Letonia, Lituania, Rusia, Ucraina, dar și Slovenia și Croația.
  • 1993. Congres la Lausanne. Pierre Chabloz, președinte al UEG de la constituirea sa, părăsește funcția, devenind președinte onorific. Este ales Klaus Lotz (Germania). Sunt admise Albania, Armenia, Georgia, Slovacia, Cehia. UEG are 43 de federații membre. Are loc, la Praga, primul Festival Eurogym.
  • 1994. Congres la Reykjavik (Islanda). Este consemnată admiterea Moldovei. Primele Campionate Europene de seniori și juniori reunite, la gimnastică artistică, cele feminine la Stokholm, iar cele masculine la Praga.
  • 1995. Congres la Brașov (România). Este admisă Bosnia-Herțegovina.
  • 1996. Congres la Tel Aviv. Este admis Azerbaidjanul. Gimnastica aerobică este acceptată ca sport de competiție. Primul concurs european de gimnastică generală, EuroTeam, la Jyväskylä (Finlanda).
  • 1997. Congres în Antalya (Turcia). Alegeri generale. Este reales Klaus Lotz în funcția de președinte. 46 de federații membre. Aniversare a 15 ani de la înființarea UEG, cu un meci Europa – Asia, la Lyon.
  • 1998. Campionatele Europene de gimnastică artistică, masculin și feminin, au loc în același oraș, la St. Petersburg, la o săptămână distanță. Congres la Bratislava.
  • 1999. Congres la Luxembourg. Admiterea unor noi discipline: trampoline și acrobatică și crearea a două grupe de lucru, cu câte 4 membri fiecare. Alegerea Comisiei Tehnice pentru Gimnastică Aerobică (7 membri). Primele Campionate Europene de gimnastică aerobică, la Birmingham (Marea Britanie).
  • 2000. Organizarea primelor Campionate Europene de gimnastică acrobatică (juniori), trampoline, tumbling, sub responsabilitatea UEG, la Eindhoven (Olanda).
  • 2001. Cel de al-18-le Congres a avut Kassandra (Grecia), în organizarea noii Federații elene, fondată în 1997 (fosta federație – SEGAS a dvenit membră UEG în 1986). Au participat reprezentanții a 40 de țări.  Președintele Klaus Lotz a fost reales pentru un ultim mandat, el fiind în funcție din 1993. Comisiile Tehnice devin Comitete Tehnice, fiind aleși și noii membri, între aceștia fiind și Mircea Apolzan (CT masculin, la primul alegere), Anca Grigoraș (CT feminin, realeasă). Sunt create Comitetele Tehnice pentru gimnastică acrobatică și trampoline. Se acordă organizarea Campionatelor Europene pe echipe la Riesa (Germania). Organizarea primei ediții a Cupei Europei a Cluburilor (Nantes). Devin membri onorifici: Svetoslav Batov (Bulgaria), Leonid Arkaev (Rusia), François Muller (Luxemburg), Karol Spacek (Cehia), André Laurent (Franța), Trude Moerk-Lundgren (Norvegia), Dominique Muller-Lauth (Franța), Lubica Risova (Slovacia), la rândul lor, primesc Medalia de bronz – Mireille Ganzin (Franța), Yuri Sabirov (Rusia),Seyhan Hasirci (Turcia),  Bertil Sjöstrand (Suedia), iar Medalia de argint – Eleni Michopoulou (Grecia), Miranda Cicognani (Italia), Nada Vlasakova (Cehia), Adam Jaroszewski (Polonia).
  • 2002. Congres la Funchal (Portugalia), în Ins. Madeira,  cu 37 de federații prezente. Este admisă Federația din Macedonia. Sunt revizuite Statutele UEG. În unanimitate, Josef Huber (Elveția), secretar general din1993, devine membru de onoare al UEG.
  • 2003. Congres la Viena. Dimitrios Dimitropoulos (Grecia) câștigă președinția UEG în fața lui Manuel Boa de Jesus (Portugalia), primind 27 de voturi, față de 15 ale contracandidatului. Vice-președinte devine Georges Guelzec (Franța), cu 29 voturi (10 pentru Hans-Christian Bjerg – Danemarca). Fostul președinte Klaus Lotz devine al doilea președinte onorific al UEG. Se ia decizia de a se organiza un Campionat European de gimnastică aerobică pentru juniori.
  • 2005. Congres la Birmingham, cu 40 de federații și un total de 134 delegați. Devin membri onorifici și Placheta de aur: Anca Grigoraș (România), Jeannette Häusler (Elveția), Walter Nyffeler (Elveția), Attila Oersel (Turcia), Riccardo Agabio (Italia), Valeri Kerdemelidi (Rusia). Placheta de argint: Lubov Andrianova (Rusia), Lisbeth Göthberg (Suedia), Raili Hämäläinen (Finlanda) și Placheta de bronz: Robert Forgacs (Ungaria), Siegfried Funk (Germania), Rogerio Valerio (Portugalia), Donatella Sacchi (Italia), Raul Correia (Portugalia), Fabiana Flores (Grecia). Primele Campionate Europene de gimnastică artistică individuale, la Debrețin (Ungaria). Este aprobat un nou format pentru Campionatele Europene de gimnastică artistică: în anii pari – întreceri individuale (individual compus, aparate) pentru seniori; în anii impari – întreceri juniori și seniori (echipe, aparate). Are loc la Coimbra (Portugalia), primul Campionat European pentru juniori la gimnastică aerobică.
  • 2006. Este celebrat Pierre Chabloz, președintele fondator al UEG, la 90 ani.
  • 2007. Al 22-lea Congres, la Praga. Este aniversat un sfert de secol de la constituirea UEG. Yvette Brasier (Franța) este aleasă președinte a Comitetului Tehnic Feminin. Marie-Paule Hoffmann (Luxemburg) devine membru de onoare. Revizuire parțială a Statutului. Alegeri complementare pentru Comitetele Tehnice Feminin, Trampoline, Aerobic.
  • 2009. Al 23-lea Congres, la Tel Aviv, la 6-7 noiembrie – congres electoral. Alegerile au fost precedate de clarificarea situației candidaților. Președintele în funcție, Dimitrios Dimitropoulos, și-a depus propria candidatură, Federația elenă, urmare a problemelor interne, refuzând să o susțină. În schimb a fost Federația din Moldova a fost aceea care a suținut candidatura, situație contestată de o serie de federații și de FIG, deoarece nu corespundea Statutelor. Având în vedere conflictele interne, noul for de la Chișinău a retras candidatura și calitatea de membru a lui D. Dimitropoulos. Această candidatură a fost, de asemenea, susținută, de alte două federații, printre care și a Macedoniei, care și-a păstrat poziția. În final 47 de federații au participat la vot. Au fost 3 candidați, Dimitrios Dimitropoulos (din partea Macedoniei), Georges Guelzec (Franța), Ivan Levak (Slovacia). În primul tur: Dimitropoulos 22 voturi, Guelzec 20 și Levak 4. Turul 2: Guelzec 24, Dimitropoulos 22, Levak 0. Georges Guelzec a fost ales președinte al UEG pentru perioada 2010 – 2013. Sunt aleși membri de onoare: Maria Teresa Nadal (Spania – ritmică,  1997-2009), Daniela Delle Chiaie (Italia – ritmică, 1993-2008), Natalia Kouzmina (Rusia – ritmică, 1993-2008), Danielle Duchoud (Elveția – atașat de presă, 1994-2010), Stefan Bengtsson (Suedia – TeamGym, 1996-2008). De asemenea, Adunarea Generală, cu titlu postum, l-a desemnat pe Claus Haller (Elveția, CTM), membru de onoare. A fost celebrată a 25-a aniversare a UEG, fondată la 27 – 28 martie 1982 la Luxembourg.
  • 2010. Swiss Timing, Cirque du Soleil și Gymnova devin parteneri oficiali.
  • 2011. Al 24-lea Congres, la Malmö (Suedia). Muntenegru devine membru UEG.
  • 2012. Este deschisă noua pagină de Internet, precum și conturi pe Facebook, Twitter și YouTube.
  • 2013. Are loc, la Portoroz (Slovenia), al 25-lea Congres. Georges Guelzec (Franța), fără contra-candidat, a primit un nou mandat de președinte pentru perioada 2014 – 2017, cu 40 de voturi din 41 exprimate. Anca Grigoraș (la un nou mandat) și Alina Drăgan (pentru prima oară) sunt alese în Comitetele Tehnice pentru Gimnastică Artistică Feminină, respectiv Gimnastică Aerobică. UEG decide să participe la prima ediție a Jocurilor Europene, în 2015, la Baku, cu gimnastica artistică, ritmică, trampoline, acrobatică și aerobică. Au primit Medalia de argint: Metin Sayin, Rosa Dvoracek, Franziska Streit, Martin Laws, Roger Pittman, Yelena Levina, Montse Ubia, Valpuri Taulasalo, iar Medalia de bronz: Sylvie Martinet. De asemenea, Medalia de aur și membri onorifici: Paul Garber, Manuel Boa de Jesus, Detlef Mann, Rui Vinagre Rui, Laurie Colton, Gianfranco Marzolla.
  • 2014. UEG organizează primul Seminar pe comunicare, la Lausanne (Elveția), cu participarea a 40 de reprezentanți a 16 Federații Naționale, România fiind prezentă de Emanuel Fântâneanu, președintele Comisiei Media a FRG.
  • 2015. La Bratislava a avut loc cel de a-l 26-lea Congres al UEG, sub președinția lui Georges Guelzec (Franța), care în anul următor avea să devină președintele Federației Internaționale, în locul lui Bruno Grandi (Italia). Prima ediție a Jocurilor Europene (Baku, Azerbaidjan), programul gimnasticii cuprinzând toate disciplinele (artistică, ritmică, trampoline, acrobatică, aerobică). UEG a acordat României organizarea Campionatelor Europene din 2017.
  • 2016. La Berna (Elveția) are loc un nou Seminar pe teme de comunicare, federația română fiind reprezentată de Mircea Apolzan, secretar general al FRG, și Emanuel Fântâneanu, ofiţer de presă al FRG. O nouă ediție completă a Campionatelor Europene.